// Cuprins
Cea mai scumpă versiune a noului Roadster de la Tesla are rezervoare, dar fără benzină în ele. Înăuntru e gaz comprimat: două recipiente de 600 de litri în total alimentează zece duze care aruncă mașina în aer. Pe 15 octombrie 2026, pe poligonul SpaceX din Texas, Roadsterul a urcat pe un perete curbat până aproape cu roțile în sus, a sărit peste un șir de alte Tesle și a aterizat moale într-un nor de condens. La volan stătea un manechin, iar mașina a fost pilotată de automatică. Tesla numește această versiune „air ready”, dar nu spune cât poate sta în aer cu un singur rezervor. Am făcut calculul: aproximativ opt secunde, iar în cel mai generos caz zece și jumătate. Reumplerea acestui rezervor durează acum șase-șapte ore, adică vreo 45 de minute la compresor pentru fiecare secundă petrecută în aer.
Ce stă în portbagaj în loc de combustibil
Noul Roadster vine în trei versiuni. Cea de bază, Performance, nu are propulsoare și rămâne lipită de drum cu ajutorul unor ventilatoare care aspiră aerul de sub podea. Thrust adaugă în spate duze pentru accelerare și un rezervor de 200 de litri. Zboară doar Rocket: o mașină cu un singur loc, doar pe bază de invitație, cu duze pe tot perimetrul, potrivit TechCrunch . Aceasta adaugă încă 400 de litri la rezervorul versiunii Thrust, ajungând la 600 în total. Musk spune că producția începe în 2028.
Pe scenă, mașina a fost prezentată de Lars Moravy, vicepreședintele Tesla pentru inginerie auto. El a dat volumul rezervoarelor și masa gazului din ele, iar propulsoarele din spate, potrivit companiei , ar putea susține opt tone împotriva gravitației. Moravy a numit greutatea mașinii o estimare: cifrele finale încă nu sunt gata.
// Ce știm
Gazul e numit aer în unele locuri și azot în altele, iar presiunea e dată fie ca 380, fie ca 690 de atmosfere. Pentru calcul nu contează prea mult: aerul e 80% azot, iar noi verificăm ambele presiuni.
Cât de repede iese gazul rece dintr-o duză
Duzele Roadsterului nu ard nimic. Să adaugi unei mașini un combustibil care trebuie să ardă „pur și simplu nu pare tocmai potrivit”, a explicat Moravy într-un interviu pentru Hagerty. Gazul țâșnește din rezervor, se destinde și împinge mașina în sens opus, ca un balon pe care-l lași să plece. Inginerii numesc asta propulsor cu gaz rece. Sateliții le folosesc atunci când au nevoie să se rotească lin, nu să meargă repede.
Viteza de ieșire a azotului rece ține de termodinamica de liceu. Gazul la temperatura camerei, comprimat la 380–690 de atmosfere și destins până la presiunea normală într-o duză ideală, atinge cam 700 de metri pe secundă. Asta înseamnă un impuls specific de aproximativ 72 de secunde, limita superioară pentru azot. O duză reală va da rezultate mai slabe, dar hai să fim generoși.
Două secunde la tracțiune maximă
Începem cu cel mai spectaculos regim. La 80 kN și 700 m/s, duzele aruncă aproximativ 113 kg de gaz pe secundă. Așadar 250 kg se termină în vreo două secunde. Ajunge pentru numărul arătat pe 15 octombrie: Tesla spune că mașina a sărit 27 de picioare, peste 8 metri, relatează NBC News , și s-a rotit în aer în jurul propriei axe.
Staționarea în aer ar depinde de alte duze. Cei 80 kN vin de la cele din spate, care împing mașina înainte, în timp ce duzele din colțuri sunt îndreptate în jos, iar Tesla nu le-a dat tracțiunea. Știm însă de ce au nevoie: o mașină de 1,7 tone apasă pe sol cu aproximativ 16,7 kN, cam o cincime din 80.
Acum, înapoi la impulsul specific. 72 de secunde înseamnă că un kilogram de azot se poate ține în aer 72 de secunde. O mașină de 1.700 kg e de aproape șapte ori mai grea decât 250 kg de gaz, deci rămâne sus de aproape șapte ori mai puțin: cam 10,5 secunde.
Numai că gazul din rezervor nu rămâne la temperatura camerei. Pe măsură ce presiunea scade, azotul rămas se destinde și se răcește. Ai văzut asta la o doză de aer comprimat pentru curățat tastatura, care se acoperă de gheață. Gazul mai rece iese mai încet, iar spre final presiunea nu mai accelerează jetul cum trebuie. Cu această corecție, mașina rămâne în aer 8,3 secunde la 380 de atmosfere și 8,5 la 690. Presiunea schimbă puțin rezultatul, fiindcă masa gazului o luăm de la Moravy. Dacă 690 de atmosfere ar înghesui mai mult azot în aceleași rezervoare, zborul ar fi mai lung, dar atunci cifra de 250 kg ar fi greșită.
Patruzeci de minute la compresor pentru o secundă în aer
Acum, cealaltă parte. Moravy spune că umplerea tuturor celor 600 de litri durează astăzi șase-șapte ore, iar Tesla speră să o reducă la o jumătate de oră.
Șase ore de umplere pentru opt secunde și jumătate de zbor înseamnă puțin peste 40 de minute la compresor pentru fiecare secundă desprinsă de sol. La șapte ore, sunt aproape 50.
Nici energia nu e mică. Chiar și un compresor perfect, fără pierderi, ar consuma între 36 și 39 kWh ca să comprime 250 kg de azot, în funcție de presiune. Compresoarele reale se încălzesc și consumă mai mult. Ca reper, casa americană medie a cumpărat în 2022 aproximativ 30 kWh de electricitate pe zi. Un singur rezervor pentru opt secunde de zbor costă mai multă energie decât consumă o casă într-o zi.
Ce nu știm
Calculul se sprijină pe presupuneri. Tesla nu a publicat nici presiunea de lucru, nici gazul exact. Cifra de 1.700 kg descrie probabil o versiune fără rezervorul suplimentar de 400 de litri, iar Rocket cântărește mai mult cu el. Viteza de ieșire e una generoasă. O parte din gaz merge la duzele care țin mașina în echilibru și o rotesc. Fiecare dintre aceste corecții nu face decât să scurteze zborul.
Tesla nu a dat un timp de zbor pe rezervor. După prima demonstrație, Elon Musk a spus că nu e „neapărat o mașină optimizată pentru siguranță”, iar Tesla afirmă că Rocket nu este omologată pentru drumurile publice.
Nici sărit peste un ambuteiaj nu se poate. Să presupunem că zborul înainte ar fi gratuit, iar gazul ar trebui doar să țină mașina în aer. Opt secunde la 60 km/h înseamnă cam 130 de metri, jumătate de cvartal. Primul zbor al lui Wright Flyer, pe 17 decembrie 1903, a durat 12 secunde. Un avion din lemn și pânză a stat în aer mai mult acum 123 de ani decât o mașină zburătoare în 2026.
